Bucovina

Muntii Giumalau reprezinta principala atracţie pentru iubitorii de natura, platourile sale oferind una dintre cele mai grandioase privelisti din Carpatii Orientali. Padurea seculara de la Giumalau, cu speciile masive de conifere, si Cheile Zugreni, sapate la poalele de sud ale muntilor, constituie principalele atracţii ale Muntilor Giumalau.

Muntii Suhard sunt cunoscuţi mai ales datorita varfului Ousoru (1.639 m), care strajuie Depresiunea Dornelor. Totusi, cel mai inalt varf se afla in partea de nord-vest a Muntilor Suhard si anume Varful Omu, de 1.932 metri altitudine. Creasta principala a acestor munţi reprezinta principala atractie, datorita frumusetii peisajelor si a usurinţei cu care poate fi parcursa.

Muntii Bistritei, ce se desfasoara pe dreapta raului Bistriţa, formeaza gruparea cea mai intinsa de munţi cristalini. Creasta Pietrosu (cu o altitudine de 1.791 m) ofera o priveliste fascinanta pentru cei ce se incumeta sa urce versantii puternic inclinati.

Obcinile Bucovinei cuprind trei mari subunitati, dispuse paralel pe directia nord-vest/sud-est, separate de vaile superioare ale raurilor Moldova si Moldoviţa: Obcina Mestecanis, Obcina Feredeu si Obcina Mare. Cea mai inalta si mai spectaculoasa dintre obcini este Obcina Mestecanisului, cu altitudini ce depasesc 1.500 m (1.586 m – Varful Lucina). Urmeaza apoi Obcina Feredeu (cu altitudini de 1.400 m), Obcina Brodinei (cu varfuri de 1.300 m) si Obcina Mare care este cea mai intinsa, dar cu cele mai mici altitudini (sub 1.300 m). Cele mai importante obiective turistice naturale sunt: Ansamblul de stanci Pietrele Muierii, creasta principala a Obcinei Mestecanis si plaiurile Lucinei, cu Tinovul Gaina.

Incadrata de munţii Bistritei Aurii la nord, Munţii Bistriţei la sud-est, Munţii Calimani la sud si Munţii Bargaului la vest, se afla Depresiunea Dornelor. Unitate geografica distincta, aceasta se ingusteaza spre est, spre cheile Zugrenilor, si se deschide larg spre vest, fiind drenata de raul Bistrita.

Depresiunea Campulung Moldovenesc reprezinta cea mai mare arie depresionara din lungul raului Moldova. Se remarca prin prezenţa unui relief de terase cu altitudine relativa de circa 110 m, dezvoltat aproape in exclusivitate pe dreapta raului Moldova. Depresiunile Vama, Frasin si Humor sunt alte arii importante de largire a vaii Moldova, fiind separate de defilee, dintre care cel mai ingust se afla la Prisaca Dornei.

Zona de podis este mai coborata cu 200 m fata de cele mai joase culmi muntoase. Cele mai importante subunitaţi de relief din aceasta regiune sunt: Podisul Sucevei, Depresiunea Radauţi, Valea Sucevei, Valea Siretului Subcarpatii si Valea Moldovei.

Podisul Sucevei are o inaltime medie de 460 m, dar cota maxima ajunge la 528 m in Vf. Teisoara din Podisul Dragomirnei. Se intinde pana la valea Siretului in est si pana la valea Moldovei in sud si sud-vest. Se imparte in cateva subunitaţi de relief diferit: masive deluroase, arii depresionare si culoare de vai.

Depresiunea Radauti este cuprinsa intre raurile Suceava si Sucevita si are altitudinea medie de 360 m. Relieful este acumulativ de pseudo-campie, cu forme plane terasate si meandre.

Valea Sucevei se prezinta diferit, fiind imparţita in trei sectoare: unul superior, prin Obcine, pana la Straja, unul mijlociu, pana la Milisauţi si unul inferior, pana la varsarea in Siret, la Liteni. Are un caracter de culoar datorita dimensiunilor mari ale luncii si teraselor.

Valea Siretului este cea mai reprezentativa si mai importanta din Podisul Moldovei. Are 6-8 km laţime, prezentandu-se ca un adevarat culoar acumulativ. In zona de confluenta cu raul Suceava ia aspectul unei campii aluvionare intracolinare, cu o laţime de 12 km.

Subcarpatii se intind la sud de valea Moldovei si corespund unui relief de acumulare, cu aspect deluros, dar si cu unele depresiuni, cum sunt cele de la Solca si Cacica.

Valea Moldovei apare ca o depresiune intre Subcarpati si Podisul Sucevei. Datorita luncii largi si joase, pana la Ciumulesti raul curge despletit, dupa care incepe sa bata malul stang. Latimea cea mai mare a luncii si teraselor este la Baia, unde valea ia aspect depresionar.

Cazare Bucovina
Regiunea Bucovina ofera cazare variata, pentru fiecare turist in parte si bugete diferite. In Vatra Dornei se gasesc hoteluri de lux cu servicii si standarde occidentale, cladiri mai vechi din perioada coumunista, pensiuni in stil retro, vile si case de vacanta noi, mici hoteluri particulare si camere la ferme.
Masa Bucovina
Fie ca esti un fin cunoscator al gastronomiei, fie ca esti un novice, simturile tale gustative vor fi impresionate de ceea ce se numeste mancarea bucovineana. Preparate cu precadere din ingrediente naturale – de obicei din ograda proprie - cu mandria gospodarului constient de aportul de calitate pe care-l ofera aceste ingrediente in produsul final - mancarurile bucovinene sunt facute nu doar sa-ti potoleasca foamea ci si sa-ti trezeasca simturile incat poti sa le „vezi” gustul si sa le „simti” aspectul. Ajunul Craciunului bucovinean pastreaza ideea prepararii a douasprezece feluri de mancare de post( grau pisat si fiert, prune afumate fierte, bob fiert, sarmale cu crupe, ciuperci tocate cu usturoi, bors de bureti, fasole fiarta si "sleita"), precum si mancare de peste. Traditia asezarii mesei in “casa cea mare” peste care se asterne cea mai frumoasa fata de masa (realizata manual),se pastreaza si astazi incantand turistii care asista la acest obicei. Sub fata de masa gazda pune fan, peste masa se petrece un fir de stramatura rosie, legat sub forma de cruce, iar pe colturile mesei se aseaza caciulii de usturoi. Mijlocul mesei ii este rezervat unui colac rotund iar in jurul sau se aseaza douasprezece farfurii in care se afla cele douasprezece feluri de mancare. Cele douasprezece tipuri de mancare nu sunt rezervate doar oamenilor, resturile ramase sunt puse in hrana animalelor. Pe masa de Craciun sunt nelipsite: sarmalutele in cuib de smantana, carnati de porc cu salata de sfecla rosie si hrean, pastrav in cetina de brad, supa de pui cu taietei de casa, tocanitele cu legume din carne de pui sau vita, tochitura de porc, (mancare traditionala constand intr-o combinatie de carnati de porc prajiti, cotlet de porc prajit, branza de oaie, ochiuri si mamaliga) mamaliguta (painea taranului), cu branza de vaci, oi sau capra, la care se adauga slanina si un pahar de tuica. De asemenea, sunt nelipsite mancarurile facute din ciuperci din padure (hribi, opintici), mamaliguta cu ciuperci, friptura de pui cu ciuperci, clatite cu ciuperci, zacusca cu ciuperci si salata de ciuperci cu gogosari. Pentru desert, cel mai renumit este cozonacul, placintele “poale-n brau”, clatite sau papanasi cu branza. La capitolul bauturi, gazdele se pot lauda cu o gama larga de aperitive alcoolice realizate din fructe: visinata, ciresata, afinata, cornata, zmeurata. Bautura traditionala este tuica dublu distilata sau palinca. O bautura apreciata este si berea de casa pe care gospodinele o prepara din hamei si boabe de porumb. Pastele in Bucovina aduce o paleta larga de mancaruri bucovinene, in care un loc de cinste il are pasca(facuta dintr-o foaie din aluat dospit, acoperit cu un amestec din branza de vaci, smantana, oua si zahar, decorata cu o cruce facuta din coca si coapta intr-o tava rotunda). Vedeta mesei traditionale de Paste in Bucovina o reprezinta friptura de miel. Nelipsite de la acest eveniment sunt si oaule rosii. Traditia spune ca fiecare membru al familie trebuie sa manance mai intai un ou sfintit in prealabil la biserica(ca de altfel toata mancare de Paste) dupa care se poate trece la urmatoartele feluri de mancare: ciorba de miel, drobul de miel, miel cu rozmarin la cuptor, cozonac cu rahat. Retetele bucatelor bucovinene sunt pastrate bine in fiecare familie si se transmit urmasilor cu mare grija, ca si cum impartasirea lor altor persoane ar duce la degradarea lor, la pierderea calitatii mancarurilor. Şi chiar daca, odata cu trecerea timpului, bucataria nationala a adaugat intre retetele ei si mancaruri din alte tari, bucataria bucovineana a ramas fidela ingredientelor naturale si retetelor strabune care au consacrat-o. Din secretele bucatariei traditionala bucovineane va impartasim si faptul ca gustul bun al ei se datoreaza si folosirii pentru gatit a unor ustensile traditionale care pastreaza intact gustul natural si nu-l altereaza: linguri de lemn, covata de lemn, ceaun din tuci, vase de lut. La toate acestea se adauga si un ingredient pe care tot mai multi uita sa-l adauge cand prepara o masa: respect si dragoste.
Distractie si relaxare Bucovina
In Bucovina, sarbatorile au fost ținute din cele mai vechi timpuri și au fost pastrate in mare parte și astazi. Toate obiceiurile sunt strans legate de marile sarbatori din calendarul crestin, cum ar fi Craciunul, Boboteaza, Pastele, Sanzienele sau de momentele esentiale ale vietii ca nasterea, botezul, nunta sau moartea. Craciunul este sarbatoarea care se pastreaza, poate, mai mult decat in alte parti, fara mari abateri de la traditie. În preajma Craciunului, se recupereaza sau se restituie lucrurile imprumutate prin sat, deoarece se considera ca nu este bine sa ai lucruri imprumutate pe durata sarbatorilor de iarna. În ziua de Ajun, femeile obisnuiesc sa ascunda fusele de la furca de tors sau sa introduca o piatra in cuptor, crezand ca indeparteaza, in acest fel, serpii din preajma gospodariei. În dimineata aceleiasi zile se obisnuia, pana de curand, ca femeia sa iasa afara, cu mainile pline de aluat, sa mearga in livada si sa atinga fiecare pom zicand: "cum sunt mainile mele pline cu aluat, asa sa fie pomii incarcati cu rod la anul". Datinile de Craciun sunt pregatite cu mult inainte, odata cu Postul Craciunului (15 noiembrie), cand incep sa se constituie cetele de colindatori si se invata colindele ce vor fi rostite in timpul marii sarbatori. Pastele, alaturi de Craciun este una dintre cele mai importante sarbatori ale crestinatatii. Sarbatoarea incepe de fapt cu Duminica Floriilor, cand se sarbatoreste intrarea Mantuitorului in Ierusalim si continua cu Saptamana Mare care are menirea impartasirii patimilor lui Hristos si sfarsitul celor 40 de zile de post. Bucovina este recunoscuta pentru traditia pastrata nepatat pana in zilele noastre legate de obiceiurile locului si de incondeiatul oualor. În Bucovina, in noaptea de Pasti, exista obiceiul aprinderii „focurilor de veghe”. Pe dealuri si coline sunt aprinse focuri puternice care ard toata noaptea. În jurul lor, se aduna satenii care povestesc intamplari din viata lui Iisus, iar baietii sar pe deasupra focului, pentru a indeparta duhurile rele. Tot in Bucovina, se obisnuieste ca, in noaptea de Înviere, fetele sa mearga in clopotnita bisericii din sat si sa spele limba clopotului cu „apa neinceputa”. Apa neinceputa presupune ca persoana care a scos-o din fantana sa nu vorbeasca pana cand apa va fi folosita la spalatul clopotului. Apoi, in zorii zilei de Pasti, fetele se spala cu aceasta apa ca sa fie frumoase si atragatoare tot anul. De o frumusete si bogatie deosebita sunt si obiceiurile calendaristice de peste an. Hramurile sunt si ele obiceiuri calendaristice, legate de praznuirea patronilor bisericilor, prilej de intalnire a familiilor cu rudele si cu membrii ce locuiesc in alte localitati. Cele mai renumite hramuri din judet sunt cele de la Suceava de Sfantul Ioan sau Sanzaienele si cele de la Putna si Cacica de Adormirea Maicii Domnului pe 15 august. La acestea cel mai important rol il au slujbele religioase care aduna an de an zeci de mii de credinciosi veniti din toate colturile tarii. Şi cele mai importante momente ale vietii omului sunt sarbatorite in mod deosebit in Bucovina. În special satele din Bucovina pastreaza, in mare parte, obiceiurile traditionale legate de celebrarea momentelor esentiale ale vietii cum ar fi, nunta, nasterea-botezul si inmormantarea.
Informatii utile Bucovina
In zona se afla peste 20 de rezervatii naturale: forestiere (Codrul Multisecular de la Slatioara, Padurea Multiseculara de pe Masivul Giumalau, Padurea de la Zamostea, Tarnovul Mare de la Poiana Stampei si Saru Dornei); Rezervatii floristice (Fânetele seculare de la Ponoare – Bosanci, Fânetele seculare de la Frumoasa – Moara, Fanetele seculare de pe muntele Todirescu – Masivul Rarau, Mestecanisul pitic de la Lucina, Strugurele ursului de la Benea – Moldova Sulita , Complexul de nuferi din Salcea); Rezervatii mixte – Complexul natural – geologic de la Zugreni, Complexul geologic din Calimani, Turbaria de la Gradinita). Aici se afla cel mai complex si raspandit masiv de origine vulcanica din Romania - Masivul Calimani (2102 m), aici sunt cele mai spectaculoase varfuri de munte paralele (Obcinile Bucovinei 1100 m) si cel mai interesant sistem depresional cu mlastinilor si sistemele de apa subterane mineralizate (Depresiunea Dornelor) si depresiuni de contact intre unitatile montane si cele de deal -. Depresiunea Radauti, Solca, Cacica si vai din Moldova, Bistrita, Suceava si Siret. O serie intreaga de izvoare minerale sunt folosite in zona Vatra Dornei, Poiana Negrii iar peisajul frumos si aerul curat, precum si alti factori de cura, au dus la crearea statiunilor balneo-climaterice (Gura Humorului, Campulung, si Vatra Dornei). Climatul este agreabil, cu influente baltice ( temperaturi mai joase, precipitatii abundente) si orientale (contraste intre iarna si vara). În munti, zapada coboara timpuriu, fiind o zona favorabila sporturilor de iarna.
Ponturi Bucovina
Este cunoscut faptul ca Bucovina exporta in toata Europa si nu numai, importante cantitati de fructe de padure, ciuperci si plante medicinale, virtutile terapeutice si curative ale acestora fiind cunoscute inca din antichitate. Cele mai cautate produse, care se gasesc din abundenta in Bucovina, sunt zmeura, afine, fragi, mure, macese, catina, flori de soc, ciuperci (hribi si galbiori) si multe altele.
Galerie Bucovina
Bucovina
Tinutul Bucovinei este in nordul Moldovei, una dintre cele trei provincii istorice ale Romaniei, cu Muntenia (Valahia) si Transilvania (Siebenbuergen). Aceasta zona a devenit in 1775 parte din imperiul Austro-habsburgic si a ramas pana in 1918. Numele provinciei Bucovina a ramas din acea perioada, cand i-a fost desemnata denumirea de "tara de fagi" (Buchenland). Ducatul Bucovinei acoperind un teritoriu care acopera orasele limitrofe zonei ce cuprinde orasele Radauti, Suceava, Gura Humorului, Campulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Siret si Vicovu de Sus din Romania si Cernauti, Cozmeni, Zastavna, Vascauti pe Ceremus, Vijnita, Sadagura si Storojinet din Ucraina. Bucovina corespunde astazi si include doar partea de sud a Bucovinei istorice, in timp ce partea de nord a ramas parte a Ucrainei. Cu o suprafata de 8553.5 km patrati se suprapune partial podisului Suceava si Carpatilor Orientali. Peisajul este o rara frumusete, cu forme de relief care coboara treptat de la vest la est corespunzatoare: munti (versantul estic al Carpatilor Orientali), coline (Subcarpatii) si platouri inalte (Podisul Moldovei). Regiunea muntoasa este formata din grupuri de masive, complexuri de varfuri, separate prin culoare adanci: Masivele Suhard si Calimani, Muntii Pietrosu Bistritei, Grintiesu Brostenilor, Stanisoarei; Masivele Giumalau-Rarau; Obcinile Bucovinei si Mestecanis. Printre acestea, trece coridorul depresionar Dorna-Campulung Moldovenesc-Gura Humorului. Tinuturile Bucovinei inglobeaza pagini de istorie, traditii si obiceiuri stravechi, monumente unice si mestesuguri specifice, ctitorii medievale care atesta o permanenta spirituala si istorica a locuitorilor acestor meleaguri. Zona este presarata pe toata intinderea ei cu biserici si manastiri renumite pentru picturile exteriore si interioare, edificii unice in lume (au primit in 1975 premiul „Marul de Aur” acordate de Uniunea Internationala a Jurnalistilor si Scriitorilor din Turism). Manastirile au fost ridicate aproape toate in secolele XV – XVI in timpul domniei voievozilor Stefan cel Mare si Petru Rares. Fiecare dintre acestea are o culoare dominanta („albastrul de Voronet”, „verde de Sucevita” etc.) si prezinta scene unice prin compozitia lor grafica, scene care descriu scene importante din religie sau care oglindesc momente din istoria Europei (Cucerirea Constantinopolului la Humor, Geneza si Judecata de Apoi la Voronet, Scara virtutilor la Humor, etc.). Ponderea vegetatiei o alcatuiesc padurile care ocupa peste 52% din suprafata judetului, cu o compozitie de 79,4% rasinoase si 20,6% foioase. Fauna, bogata si pretioasa, include numeroase specii cu valoare cinegetica ridicata. Ursul si cerbul carpatin, capriorul, rasul, lupul, vulpea, jderul, hermina, dihorul, cocosul de munte, cocosul de mesteacan, fazanul, corbul, diverse specii de acvile, vulturi, bufnite. Raurile de munte adapostesc specii rare de pesti – lostrita, pastravul curcubeu, lipanul, mreana, cleanul, scobarul s.a. Celor 8 orase care se afla in zona li se adauga 90 de centre comunale si 396 de sate. Asezat in centrul podisului Sucevei la intalnirea marelui drum transcontinental care leaga tarmul Marii Negre de Marea Baltica, Suceava este atestata documentar la 18 august 1388 si a devenit resedinta voievodala a Moldovei in timpul domniei lui Petru Musat I. Cetatea de Scaun a Sucevei se afla in partea de est a municipiului Suceava, construita in timpul lui Petru I Musat (1375-1391). Municipiul Suceava este resedinta de judet.
Istoric Bucovina
Teritoriul Bucovinei a facut parte din Principatul Moldovei; in 1774, 10.442 km² din partea de nord-vest a Moldovei sunt anexati de catre Imperiul Habsburgic[3]. Devine Ducatul Bucovinei in 1849, unindu-se ulterior cu Romania la 15/28 noiembrie 1918, pentru ca, pe 28 iunie 1940, urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov, partea sa de nord impreuna cu Basarabia si Ținutul Herta, sa fie ocupate de U.R.S.S.. În 1991, dupa destramarea U.R.S.S., nordul Bucovinei si Ținutul Herta devin parte a Ucrainei (regiunea Cernauti). Pina in 1774 nu putem vorbi de Bucovina, aceasta fiind inainte o parte din Țara de Sus a Țarii Moldovei. Ca realitate istorica si ca nume de teritoriu, Bucovina incepe sa existe in cuprinsul Imperiului Habsburgic, dainuind vreme de 144 ani, intre 1774 si 1918. Odata cu debutul administrarii habsburgice, denumirea de Bucovina este adoptata oficial. Totusi, numele nu se impune decat treptat, o vreme continuandu-se si utilizarea in paralel a unor denumiri mai vechi: Țara de Sus/Țara Moldovei, Plonina, Cordon/Cordun si Arboroasa. (Acest ultim apelativ este reafirmat de un grup de studenti romani de la Cernauti (Ciprian Porumbescu, Zaharia Voronca, Constantin Morariu), care au infiintat societatea cu acelasi nume in 1875.) In timpul administrarii habsburgice, toti birocratii erau obligati sa invete limba romana. In 1793 s-a introdus invatamantul obligatoriu in limbile germana si romana, iar in 1875 s-a infiintat "Universitatea Franz Josef" la Cernauti. Recensamantul din 1776 a reliefat faptul ca in Bucovina, numarul de locuitori era de circa 70.000. Nu este stiut cu exactitate procentul de romani si alte etnii deoarece abia in 1880 recensamintele din Austro-Ungaria contin informatii despre limba vorbita. Unele estimari pentru anul 1776, dau 85,33% romani, 10,66% slavi si 4% altii. Este creata Dieta ducatului Bucovinei, care se intruneste pentru prima oara la 6 aprilie 1861. În cadrul acestei institutii erau reprezentate toate minoritatile, iar romanii detineau majoritatea. Presedintele dietei, Eudoxiu Hurmuzachi, devine astfel maresal al Bucovinei. Prin rezolutia imperiala din 26 august 1861, Bucovina primeste dreptul de a avea drapel propriu (culorile erau albastru si rosu, dispuse vertical, avand la mijloc stema Bucovinei), stema (reprezentand capul de bour), precum si toate drepturile adiacente statutului de Ducat al Imperiului Austriac. Dupa prabusirea monarhiei austro-ungare respectiv dezmembrarea imperiului in state nationale, Consiliul National al Bucovinei (C.N.B.), intrunit la 28 noiembrie 1918, a hotarat in majoritate Unirea cu Romania. Voturile majoritare au venit din partea romanilor, germanilor, evreilor si polonezilor, iar cele impotriva doar din partea minoritatii ucrainene. Ca urmare a hotararii "C.N.B.", trupele romane au intrat in teritoriu, sub comanda generalului Iacob Zadik, consfintind actul si zadarnicind manevrele militare ale Republicii Populare a Ucrainei Occidentale. Unirea Bucovinei cu Romania este recunoscuta oficial, in 1919, prin tratatul de pace de la Saint Germain incheiat cu Austria la data de 10 septembrie 1919. In iunie 1940, nordul Bucovinei este ocupat de Uniunea Sovietica. In aceasta perioada, au fost masacrati 3000 de romani care se retrageau pasnic spre Romania, la Fantana Alba. Autorii masacrului sunt ofiteri din trupele NKVD. Rusia nu a recunoscut inca acest masacru. În 1941, fortele romane, aliate la Axa, recuceresc nordul Bucovinei. Dupa eliberarea Basarabiei si nordului Bucovinei, provinciile recuperate nu au fost imediat alipite statului roman, ci au functionat ca regiuni conexe, conduse de cate un guvernator. In guvernamantul Bucovinei au intrat cele 5 judete din Bucovina (Campulung, Suceava, Radauti, Storojinet si Cernauti), judetul Hotin din nordul Basarabiei, iar din octombrie 1941 – si judetul Dorohoi. Guvernamantul Bucovinei a avut trei guvernatori: locotenent-colonelul Alexandru Riosanu, mort in urma unei operatii nereusite la 30 august 1941, generalul Corneliu Calotescu, unul dintre responsabilii deportarilor din 1941 si 1942, si generalul C.I. Dragalina, care a devenit guvernator in 1943. Basarabia a fost pusa sub administratia generalului Constantin Voiculescu. In anul 1944, nordul Bucovinei este reocupat insa de Armata Rosie, ramanand pana astazi in componenta Ucrainei. Legatura dintre nordul Bucovinei, acum ucrainean, si sudul sau, ramas in componenta Romaniei, se pierde treptat, din pricina reorientarii demografice prin infuzia populatiei slavofone, a scaderii populatiei romanesti, ramasa doar in cateva zone compacte si, in general, a vicisitudinilor istoriei de care acest teritoriu a avut parte.