Manastirea Bogdana

Biserica Sfantul Nicolae este prima constructie religioasa de piatra din Moldova, pastrata in forma ei originala, nealterata pana astazi, fiind considerata un adevarat document de nastere a arhitecturii Moldovei. Ctitorita in jurul anilor 1360 de voievodul Bogdan I (1359-1365) drept multumire adusa lui Dumnezeu pentru izbanda in luptele pentru constituirea statului liber si independent Moldova, acest sfant locas de închinare avea sa-i fie necropola lui si familiei. In biserica Manastirii Bogdana sunt înmormantati domnitorii Moldovei si membrii familiilor domnitoare pana in timpul lui Alexandru cel Bun. In naos se afla 7 morminte ale lui Bogdan I, Latcu Voievod. Stefan I, Roman I, Bogdan-fratele lui Alexandru cel Bun si Bogdan-fiul lui Alexandru cel Bun. In pronaos se afla 3 morminte. Pe latura nordica se afla mormantul Doamnei Stana, sotia lui Bogdan al III si mama lui Stefanita Voda si mormantul Anastasiei, fiica lui Latcu.

Biserica Bogdana constituie expresia unei admirabile sinteze artistice intre arhitectura romanica, gotica si bizantina, a constituit model important in orientarea si dezvoltarea arhitecturii moldovenesti a secolelor XVI-XVII. Istoricul bisericii de la Bogdana consemneaza faptul ca primul strat de pictura dateaza din secolul al XIV-lea, din vremea lui Alexandru cel Bun. Alexandru Lapusneanu a dispus refacerea picturii originale in anul 1558. În 1775, cand Bucovina a fost ocupata de habsburgi, manastirea a fost desfiintata, biserica Sfantul Nicolae ramanand biserica episcopala pana in 1782 (cand episcopia a fost transferata la Cernauti), apoi transformata in biserica parohiala. Manastirea Bogdana a fost redeschisa la 6 decembrie 1992 si au inceput lucrarile de restaurare. Prin calitatile artistice, arhitecturale si decorative, Manastirea Bogdana a devenit unul din monumentele reprezentative ale patrimoniului artistic-cultural al Romaniei, fiind inclusa in patrimoniul UNESCO.