Femei celebre in istoria Clujului

Anna Bathory (1594-1636)
Acuzata de vrajitorie si de relatii incestuoase cu fratele ei, principele Gabriel Bathory. S-a casatorit la Cluj, in 1608, cu Dionisie Banffy de Losoncz (m. 1612). Recasatorita in 1613 cu Sigismund Josika. Înrudita cu faimoasa sa contemporana, Elisabeta Bathory de Ecsed. Acuzata de vrajitorie de Gabriel Bethlen, a fost cercetata, timp de sapte ani, in trei procese de vrajitorie, incheiate prin condamnarea sa la exil si la confiscarea totala a averii (1621). Tudor Salagean

Claudine Rhedey (1812 – 1841)
Una dintre celebrele frumuseti din istoria Clujului, si-a petrecut o parte a adolescentei in Palatul Rhedey, situat la intersectia Pietei Unirii cu str. Napoca. În
1835, s-a casatorit (morganatic) cu ducele Alexandru de Wurttemberg. Fiul ei, printul Francisc de Teck, s-a casatorit cu principesa Mary Adelaide de Cambridge. Fiica sa, Mary de Teck, a devenit regina Marii Britanii si Irlandei prin casatoria cu regele George al V-lea (1910-1936). Regina Elisabeta a II-a este stra-stra-stranepoata Claudinei Rhedey. Tudor Salagean

Lili Poór (1886 – 1962)
Actrita clujeana de film, sotie a regizorului clujean Jenő Janovits. Filmografie: Din grozaviile lumii (1920); Madach (1940) etc. Tudor Salagean

Raluca Ripan (1894, Iasi – 1972, Cluj)
A fost prima femeie din Romania care a obtinut titlul de doctor in stiinte chimice (Cluj, 1922). Cadru didactic al Universitatii din Cluj din anul 1920, Raluca Ripan a reusit, imediat dupa al II-lea Razboi Mondial, sa devina membra a Academiei Romane (1948). Fondatoare a Institutului de Chimie din Cluj (1951), care ii poarta astazi numele. Rector al Universitatii „Victor Babes” (1951-1956) (singura femeie rector din istoria Universitatii clujene). Tudor Salagean

Smaranda Braescu (1897, Hancesti – 1948, Cluj)
Aviatoarea Smaranda Braescu, supranumita „Regina inaltimilor”, s-a nascut la 21 mai 1897 intr-o familie modesta din Hantesti-Buciumeni. Pasionata din adolescenta de lumea aviatiei, a inceput sa practice parasutismul in anul 1928. La 1 iulie acelasi an a facut, in Germania, un salt de la 600 de metri, devenind prima femeie-parasutist din Romania. La 2 octombrie 1931, Smaranda Braescu a efectuat primul sau salt de la altitudinea de 6.000 de metri, devenind recordmana nationala absoluta si fiind recompensata cu medalia „Virtutea Aeronautica”. Invitata in Statele Unite ale Americii, Smaranda Braescu a doborat la 19 mai 1932, la baza militara de la Sacramento, recordul mondial absolut, printr-un salt de la altitudinea de 7.200 de metri. Acest record mondial a ramas in vigoare pana in anul 1951, cand a fost depasit de un alt pilot roman, Traian Demetrescu-Popa. Devenita o adevarata legenda, i s-au oferit contracte in Statele Unite, a fost invitata la Roma de catre papa Pius al XI-lea, l-a cunoscut pe maresalul italian Italo Balbo. În 1936 a realizat o alta premiera mondiala, prin traversarea Marii Mediterane, de la Roma la Tripoli, la bordul avionului sau Miles Hawk, botezat de ea, simbolic, „Aurel Vlaicu”. Între 1940 si 1945 a participat la razboiul mondial, pe ambele fronturi de lupta, in cadrul celebrei „Escadrile Albe”. Dupa 1945, Smaranda Braescu s-a alaturat rezistentei anticomuniste. Semnatara a unui memoriu de protest impotriva falsificarii alegerilor din 1946, Smaranda Braescu a fost condamnata in contumacie de catre autoritatile comuniste si obligata sa se ascunda pentru a evita capturarea ei. Sosind la Cluj sub o identitate falsa (Maria Popescu), a fost adapostita la ferma Congregatiei Maicii Domnului din Jucu. A fost tratata in secret la clinicile 80 Primaria Municipiului Cluj-Napoca universitare si adapostita de profesorul Iuliu Hatieganu. A incetat din viata, potrivit celor cunoscute pana acum, la 2 februarie 1948 si a fost inmormantata in cimitirul Central, sub numele conspirativ „Maria Popescu”. Tudor Salagean

Ana Rozsa Vasiliu (1899, Buzias – 1987, Cluj-Napoca)
Mezzosoprana, apoi soprana la Opera Romana din Cluj, unde a debutat in anul 1922. Contracte la Scala din Milano, unde debuteaza in 1921 si activeaza ulterior in mai multe stagiuni pana in anul 1932. A fost una dintre femeile cuceritoare din Clujul anilor de dupa 1900. Casatorita cu medicul Titus Vasiliu, Anna Rozsa a trait la Cluj pana la sfarsitul indelungatei sale vieti. Tudor Salagean

Lya Hubic (1911 – 2006)
Soprana, solista a Operei Romane din Cluj in perioada 1935-1967. Supranumita „privighetoarea Transilvaniei”. A debutat in rolul Musetta din Boema de Puccini (1936). Pana la retragerea din activitatea artistica (1967) a sustinut peste 2000 de spectacole. A fost invitata pe mari scene din: Viena, Praga, Moscova, Bratislava, Brno, Pilsen, Cernauti, Chisinau, Petersburg, Kiev, Tbilisi, Riazan, Harcov, Odessa, Budapesta, Sofia, Stara Zagora, Plovdiv, Varna etc. S-a remarcat in roluri din Paiate (Leoncavallo), Carmen (Bizet), Barbierul din Lya HubicLegendele Clujului 83 Sevilla (Rosini), Don Pasquale si Lucia di Lammermoor (Donizetti), Don Giovanni (Mozart), Kir Ianulea (S. Dragoi), Flautul Fermecat si Rapirea din Serai (Mozart), Traviata si Rigoletto (Verdi), Manon (Massenet), Turandot (Puccini), Vaduva vesela (Lehar), Voievodul Țiganilor si Liliacul (J. Strauss). Și-a incheiat prodigioasa cariera cu rolul Cio-Cio-San din opera Madame Butterfly de Giacomo Puccini. A renuntat la marile scene ale lumii pentru a ramane acasa, la Cluj, unde a contribuit cu talentul sau la prestigiul Operei Romane. În semn de apreciere, Opera Nationala Romana din Cluj-Napoca a instituit, in onoarea marii artiste, Trofeul Lya Hubic, care este decernat unor personalitati de marca ale scenei lirice clujene. A continuat sa fie o prezenta activa in viata publica, pana la trecerea in nefiinta. Ioan Silviu Nistor

Livia Pordea (n. 1914)
Una dintre marile frumuseti ale Romaniei anilor ‘30 a fost clujeanca Livia Pordea, nascuta la 1 decembrie 1914 la Gherla, castigatoare in anul 1930 a titlului de Miss Romania.
Era fiica lui Augustin Pordea, om politic liberal, deputat, vicepresedinte al Camerei Deputatilor si proprietar al unui birou notarial si-tuat pe actualul bulevard al Eroilor, nr. 35. Livia – sau Liti, cum i se mai spunea – s-a casatorit la Timisoara pe 10 ianuarie 1935 cu milionarul evreu Max Auschnitt, „regele cimentului si al fierului” din Romania acelor vremuri. Ceremonia civila a fost celebrata la Cluj, iar cea religioasa la Timisoara. Carol al II-lea a fost nasul celor doi miri, iar frumusetea Liviei Pordea nu l-a lasat indiferent, provocand chiar tensiuni in relatia sa cu Elena Lupescu. În 1946, Livia 84 Primaria Municipiului Cluj-Napoca Pordea a emigrat in Franta, unde a divortat de Max Auschnitt si s-a recasatorit cu un sportiv spaniol. Fratele Liviei, Gustav Pordea, emigrat impreuna cu ea, a ajuns in 1984 deputat in Parlamentul European pe listele Frontului National (Le Pen). Tudor Salagean

Eta Boeriu (1923, Turda – 1984, Cluj-Napoca)
Traducatoare pasionata, a participat la sedintele Cercului Literar din Sibiu (1944-1949), cadru didactic universitar la Catedra de Limba italiana a Universitatii din Cluj. A debutat ca traducator cu Decameronul de Boccaccio. Îsi continua activitatea cu traduceri din: Cesare Pavese, Baldassare Castiglione, Francesco Petrarca, Elio Vittorini, Dante Alighieri (Divina Comedia), Michelangelo, Giacomo Leopardi, Giovanni Verga, Alberto Moravia. În 1980 a alcatuit o antologie a poeziei italiene si volumul Trinacria. Poeti sicilieni contemporani (1984). A fost distinsa cu o seama de premii, intre care Medalia de aur a orasului Florenta si a Uniunii Florentine (1970) si Cavaliere Ufficiale dell’Ordino Almerito Della Republica Italiana pentru intreaga activitate (1979). A compus, de asemenea si publicat o suita de volume de versuri. Este considerata cea mai importanta traducatoare din limba italiana in limba romana. A fost apreciata pentru modestia, sensibilitatea si discretia ei. Ioan Silviu Nistor