Podurile orasului Cluj Napoca

Podurile orasului si istoria lor
Podurile Clujului au o istorie la fel de interesanta si spectaculoasa ca aceea a localitatii careia îi apartin.Nu dispunem în prezent de informatii legate de podul (podurile) ridicate peste Somes, anticul Samus, in epoca romana. Este posibil ca podul principal al orasului roman Napoca sa fi fost situat in zona Podului Mare din epoca medievala, ridicat, la randul sau, pe locul actualului pod rutier de pe strada Horea. In secolul al XIX-lea este chiar
atestata la Cluj o legenda potrivit careia la podul de peste Somes si-ar fi gasit sfarsitul regele dacilor, Decebal, urmarit de soldatii romani. Chiar daca aceasta legenda este, probabil, o inventie a carturarilor umanisti ai epocii, este posibil ca aparitia ei sa fi fost asociata si cu supravietuirea in epoca respectiva a urmelor unei constructii
romane.

Cel mai vechi pod clujean atestat documentar, in epoca medievala, era situat in zona actualului pod rutier de pe strada Horea. Era vorba despre un pod de lemn peste Somes, dublat de un alt pod construit peste canalul Morii in zona actualei strazi Regele Ferdinand. Cele doua poduri au aparut, se pare, in secolul al XIII-lea, intr-o perioada în care drumul pe care erau acestea situate trecea inca prin exteriorul primei incinte fortificate a Clujului medieval, care avea pe atunci o suprafata de doar 7 hectare. In 1362, documentele epocii ne vorbesc despre prima strada clujeana atestata documentar, care purta numele Strada Podului (Platea Pontis), urmand traseul actualei strazi Regele Ferdinand. Dupa extinderea orasului medieval, in secolul al XV-lea, pe strada Podului a fost ridicat unul dintre cele mai puternice turnuri de aparare ale Clujului, care purta numele Turnul Podului. Intretinut de breasla lacatusilor, acest turn apara una dintre cele patru porti principale de acces în oras, numita,de asemenea, Poarta Podului.

In 1573, la cererea voievodului Cristofor Bathory, podul de lemn de peste Somes a fost inlocuit cu un pod de piatra, ridicat pe cheltuiala municipalitatii clujene. Podul mare, intens circulat, a suferit de-a lungul timpului numeroase refaceri care urmareau consolidarea si extinderea sa, in functie de necesitatile de trafic specifice timpurilor moderne. Ultima reconstructie de amploare a podului dateaza din anul 1949, fiind realizata in conditiile in care podul fusese grav avariat în timpul ultimului razboi mondial. In primele decenii ale secolului al XVIII-lea, Podului Mare i s-a adaugat un alt pod, situat in zona actualului pod Traian, ridicat pentru a permite ocolirea orasului de catre cei care nu doreau tranzitarea. In preajma anului 1735, dupa construirea fortificatiei imperiale austriace de pe Cetatuie, comandantii acesteia au considerat necesara construirea unui pod peste Somes care sa fie destinat exclusiv uzului garnizoanei imperiale. Podul ridicat cu aceasta ocazie, în zona actualei Case Tranzit, a fost un pod suspendat, o realizare tehnica deosebita pentru acea perioada, si a intrat in constiinta clujenilor sub numele Podul Nemtilor.

Datorita caracterului sau pietonal si faptului ca era pazit in permanenta de soldatii din garnizoana imperiala, Podul Nemtilor a fost, de asemenea, un pod acoperit. In secolul al XIX-lea si la începutul secolului al XX-lea au fost ridicate in amonte inca doua poduri devenite necesare datorita extinderii orasului în aceasta directie. In preajma anului 1866 a fost ridicat podul din zona actualului hotel Napoca, iar in 1901 podul Elisabeta, un pod pietonal care a supravietuit pana astazi în forma sa initiala.În 1960-1961, in contextul proiectatei realizari a cartierului clujean Grigorescu, a fost construit podul Garibaldi.